Cunoașterea istoriei României și a vecinilor
1831-1918 - Vremea renașterii
Provinciile Istorice Românești | Situația internațională | Arta și Tehnica | ||||||
Data | Basarabia | Bucovina | Moldova | Țara Românească | Dobrogea | Transilvania | ||
4 iunie 1920 | se semnează Tratatul de pace de la Trianon prin care se stabilește traseul frontierei cu Ungaria | |||||||
29 noiembrie 1919 | se semnează Tratatul de pace de la Neuilly prin care se stabilește traseul frontierei cu Bulgaria | |||||||
10 septembrie 1919 | se semnează Tratatul de pace de la Saint Germain prin care se recunoaște apartenența Bucovinei la România | |||||||
1 decembrie 1918 | este votată unirea Transilvaniei cu România și este numit un Consiliu Dirigent condus de Iuliu Maniu menit să conducă provincia până la integrarea în România | |||||||
28 noiembrie 1918 | Consiliul Național Român votează unirea Basarabiei cu Regatul României | |||||||
16 noiembrie 1918 | este proclamată mobilizarea generală, trupele române trec Carpații | se declanșează conflictul dintre români și maghiari pentru controlul Transilvaniei | ||||||
noiembrie 1918 | Consiliul prezidat de St. Cicio-Pop hotărește convocarea adunării de la Alba-Iulia | |||||||
13-15 noiembrie 1918 | au loc tratative între Consiliului Național Român și Oszkar Jaszi reprezentantul Budapestei | |||||||
24 octombrie 1918 | puterea este preluată de guvernul Coandă | |||||||
18 octombrie 1918 | este citită în parlamentul de la Budapesta de către Vaida-Voievod în numele Consiliului Național Român declarația de dezlipire a Transilvaniei de Ungaria | Iuliu Maniu concentrează 70000 soldați ardeleni va Viena sub comanda generalului A. Boieriu și a colonelului Vlad | ||||||
octombrie 1918 | se inființează Consiliul Național Român | |||||||
7 mai 1918 | Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu România | Se semnează Tratatul de pace de la București prin care România pierdea Dobrogea și o fâșie cu crestele Carpaților și 170 de sate, tratat care nu a apucat să fie ratificat în parlament. Din punct de vedere economic țara era cu totul înfeudată Germaniei, care-și asuma controlul industriei, comerțului și finanțelor. |
trupele germane se apropie la 80 km de Paris | |||||
5 Martie 1918 | puterea este peluată de guvernul Marghiloman | |||||||
3 martie 1918 | Moldova este complet încercuită | are loc pacea ruso-germană de la Brest-Litovsk prin care nemții pătrundeau în Ucraina | ||||||
martie 1918 | Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România | |||||||
februarie 1918 | guvernul Brătianu cedea zăputerea guvernului Averescu | |||||||
februarie 1918 | guvernul Brătianu reia tratativele de pace las Focșani | |||||||
ianuarie 1918 | Rusia rupe relațiile diplomatice cu România | |||||||
ianuarie 1918 | România este curățată de trupele rusești conduse de Cr. Racovski ce subminau existența statului. | |||||||
ianuarie 1917 | Republica Democratică Moldovenească își declară independența | |||||||
9 decembrie 1917 | România semnează armistițiu | |||||||
3 decembrie 1917 | Generalul Scerbacev propune germaniei un armistitiu. | |||||||
decembrie 1917 | Sfatul Țării proclamă Republica Democratică Moldovenească în cadrul Federației Ruse | |||||||
octombrie 1917 | se proclamă autonomia Basarabiei și se alage un Sfat al Țării ca a organ conducător | |||||||
toamna 1917 | în Rusia cade guvernul Kerenski și se instaurează regimul bolșevic. | |||||||
vara 1917 | trupele române obțin victoriile de la Mărăști și Mărășești | |||||||
3 aprilie 1917 | se înființează Partidul Național Moldovenesc | |||||||
6 ianuarie 1917 | trupele generalului Mackensen intră în București | |||||||
1-3 decembrie 1916 | trupele Germano-Bulgare căștigă bătăliile de la Neajlov și Argeș | |||||||
noiembrie 1916 | generalul Falkenhayn străpunge apararea peJiu și cucerește Craiova | |||||||
octombrie 1916 | batalia pentru trecătorile Moldovei pe frontul de nord este câștigată de catre generalul E. Grigorescu. Germanii conduși de generalui Falkenhayn nu reușesc străpungerea Carpaților generalul Averescu pierdeBranul și Predealul |
|||||||
octombrie 1916 | Turtucaia, Silistra, Constanța și Cernavodă sunt cucerite de bulgari datorită nerespectării de către aliați a prevederilor din conveția militară și anume începerea ofensivei de la Sarrail, apărarea Dobrogei și sprijinireaarmatei române cu arme și muniții. | |||||||
1 septembrie 1916 | trupele bulgare încep ofensiva de la sud | |||||||
14/27 - 15/28 august 1916 | trupele române trec Carpații și vor cuceri repede Brașovul și regiunea secuiască oprindu-se în fața Sibiului | |||||||
1916 | Partidul Social-Democrat se opune intrării României în război | |||||||
14/17 august 1916 | se semnează două convenții de către Ion I.C. Brătianu și de reprezentanții Angliei, Franței, Italiei și Rusiei la București:
|
|||||||
ianuarie 1916 | se reiau discuțiileromâno-ruse la insistențele Franței și Angliei | |||||||
9 iulie 1915 | Rusia acceptă toate revenicările cu condiția intrării României în război până la 5 septembrie 1915, dată considerată de Brătianu prea apropiată | |||||||
mai 1915 | încep la Petersburg noi tratative româno-ruse: România (guvernul Bratianu) revendică Transilvania, Banatul și Bucovina în hotarele sale din 1775 - Rusia oferă numai Transilvania, Banatul fără Timișoara și Bucovina de sud | |||||||
februarie 1915 | România și Italia semnează un acord de solidaritate în caz de atac | |||||||
10 Octombrie 1914 | este înscăunat rege Ferdinand I (Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) | |||||||
10 Octombrie 1914 | moare Regele Carol I | |||||||
1 octombrie 1914 | Rusia recunoaște dreptul României asupra Transilvaniei în schimbul neutralității și a intrării în război atunci când situația va fi prielnică | |||||||
toamna 1914 | guvernul Brătianu incepe tratativele cu Antanta în vederea intrării în război și stabilirea condițiilor acestei participări | |||||||
3 august 1914 | Consiliul de Coroană de la Sinaia hotărește păstrarea neutralității. Toți participanții susțin menținerea neutralității mai puțin Partidul Conservator prin P.P. Carp se pronunță penyru intrarea în război alaturi de Puterile Centrale. | |||||||
august 1914 | Partidul Social-Democrat se pronunță împotriva participării țării la război și pentru neutralitate definitivă | |||||||
vara 1914 | Liga Culturală își schimbă denumirea în "Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor" | Partidul Național găsește inacceptabile concesiile guvernului și rupe tratativele | ||||||
decembrie 1913 | regele Carol declară ministrului Germaniei la București că din cauza politicii naționale austro-ungare "poporul român nu va merge alături de Austria în cazul unui război ... nu e suficient să avem tratate, trebuie ca acestea să fie și populare" | |||||||
1913 | reînoirea tratatului cu "Tripla Alianță" | tratatul a îngreunat ajutorul pe care putea să-l acorde regatul român pe față românilor ardeleni | tratatul a adus unele beneficii pe piața Europei centrale | |||||
10 august 1913 | se semnează Pacea de la București | România anexeză Cadrilaterul | ||||||
1913 | contele Tisza prim-ministru dualist propune începerea unor tratative pentru îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare. | |||||||
1909 | Ion I.C. Brătianu este ales președinte al Partidului Național Liberal | prințul moștenitor Wilhem raporta Berlinului ca "în caz de război, România va refuza în cel mai bun caz să-și îndeplinească obligațiile de aliat, dacă nu se va decide chiar de a se alătura părții adverse" | ||||||
1908 | se cere deschis în parlament renunțarea la alianța cu Puterile Centrale | |||||||
31 august 1907 | Franta, Marea Britanie și Rusia formează "Antanta" (EN) | |||||||
1907 | Marea Britanie și Rusia semnează un tratat "Antanta Anglo-Rusă" (EN) | |||||||
1907 | Legea Appónyi a impus limba maghiară în dauna limbilor naționalităților conlocuitoare | |||||||
1905 | Partidul Național renunță la atitudinea pasivă obține la alegeri 8 deputați români care alatuit de un sârb și un slovac au alcătuit un club parlamentar an naționalităților | |||||||
8 aprilie 1904 | Marea Britanie și Franța semnează "Antanta cordială" | |||||||
1903 | a fost interzisă publicația "Tribuna" ziarul partidului Național Român | |||||||
1902 | reînoirea tratatului cu "Tripla Alianță" | |||||||
1896 | a fost interzisă conferința națională a Partidului Național | |||||||
1896 | lefea Bámffy hotărește maghiarizarea numelor satelor și orașelor | |||||||
1895 | românii, sârbii și slovacii alcătuiesc congresul naționalităților | |||||||
1892 | este redactat "Memorandumul" | |||||||
1892 | reînoirea tratatului cu "Tripla Alianță" | Franța și Rusia semnează "Alianța Franco-Rusă" (EN) | ||||||
15 septembrie 1890 | se înființează la București "Liga Culturală" | |||||||
18-30 octombrie 1883 | Guvernul liberal condus de I.C Brătianu semnează un tratat cu "Tripla Alianță" prevederile acestuia au ramas secrete fiind cunoscute numai de primii miniștrii | |||||||
1883 | Germania, Austroungaria și Italia formează "Tripla Alianță" | |||||||
1881 | Este constituit Partidul Național Român din fuziunea clor două ramuri deja create. Poziția partidului a fost una pasivă boicotând alegerile pentru parlamentul de la Budapesta. | |||||||
1881 | este proclamat regatul | |||||||
1880 | este constituit formal Partidul Conservator cu organ de presă "Timpul" | |||||||
1880 | Este inființată Banca Națională | |||||||
1879 | Germania semnează un tratat secret cu Austro-Ungaria | |||||||
1879 | este promulgată legea învățământului | |||||||
1878 | sunt promulgate legi privind responsabilitatea ministerială, organizarea comunelor, organizarea armatei | |||||||
1878 | a fost promulgată legea privind delictul de agitație contra națiunii | |||||||
1878 | România pierde județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) | României îi sunt recunoscute Dobrogea și Delta Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. | ||||||
3 martie 1878 | Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman de la San Stefano ce prevedea înființarea unui stat Bulgar autonom | |||||||
10/22 mai 1877 | prin lege s-a încetat plata tributului către Poarta Otomană | |||||||
9/21 mai 1877 | proclamarea independenței și începerea Războiului de Independență a României | |||||||
24 iulie 1876 | începe guvernarea lui Ion Brătianu cu Mihail Kogălniceanu la externe | Războiul din Orient apărea ca inevitabil | ||||||
1875 | constituirea formală a partidului liberal | |||||||
1874 | Franța este creată "Société anonyme des artistes peintres, sculpteurs et graveurs" de către Claude Monet, Auguste Renoir, Alfred Sisley, Camille Pissarro, Edgar Degas, Pierre Prins și Berthe Moriso 3 pag. 72 | |||||||
1871 | în Bucovina sub ocupație austriacă A. D. Xenopol declară marea unire inevitabilă | |||||||
24 martie 1871 | începerea guvernării conservatoare sub Lascăr Catargiu | |||||||
1871 | constituirea sub formă de club a Partidului Conservator cu sediul central la Iași | |||||||
martie 1869 | constituirea la Miercurea a unui Partid Național Român prezidat de I. Măcelariu | |||||||
februarie 1869 | constituirea în Banat a unui Partid Național Român sub conducerea lui Al. Mocioni | |||||||
15 mai 1868 | este făcut public "Pronunciamentul de la Blaj" o precisă propunere a programului național prin care se cerea restabilirea autonomiei Principatului | |||||||
1868 | sunt promulgate un rând de legi școlare | |||||||
1868 | este promulgată legea naționalităților care recunoștea o singură națiune în stat cea maghiară | |||||||
februarie 1867 | este convocată o nouă Dietă la Budapesta care a restabilit constituția din 1848, a anulat autonomia Principatului și a proclamat unirea sa cu Ungaria | |||||||
1866 | în urma bătăliei de la Königgrätz este constituit dualismul Austro-Ungar | |||||||
iunie 1866 | venirea la domnie al lui Carol de Hohenzollern | Carol de Hohenzollern era susținut de Napoleon al III-lea și de Otto von Bismark | ||||||
iunie 1866 | adoptarea unui noi constituții ce instituționaliza regimul parlamentar modern bazat pe alegeri periodice | |||||||
1866 | oferirea coroanei lui Filip de Flandra acesta refuză | |||||||
11/24 februarie 1866 | Alexandru Ioan Cuza abdică și părăsește țara | |||||||
1865 | noi coduri penale, civile și de procedură penală | Viena anulează legislația Dietei de la Sibiu și Convocă una la Cluj | ||||||
1864 | o nouă constituție "Statut dezoltător Convenției din 1/14 august 1858" | |||||||
mai 1864 | promulgarea legii agrare ce privea împroprietărirea clăcașilor cu despăgubire pe loturile care le aveau în folosință | |||||||
mai 1864 | suspendarea corpului legiuitor și arogarea de către Cuza de puteri depline și guvernare prin legi și decrete | |||||||
decembrie 1863 | este adoptată legea secularizării averilor mânăstirești | |||||||
octombrie 1863 | constituirea unui guvern liberal sub coducerea lui Mihail Kogălniceanu | |||||||
iunie 1862 | Asasinarea lui Barbu Catargiu | |||||||
ianuarie 1862 | constituirea primului guvern unic al României de orientare conservatoare condus de Barbu Catargiu | |||||||
ianuarie 1862 | guvernul demisionează | guvernul demisionează | ||||||
26 octombrie 1861 | Dieta adoptă legea egalei îndreptățiri a națiunii române | |||||||
1861 | este constituită o nouă Dieta ce cuprindea 48 deputați români, 44 deputați maghiari, 32 deputați sași plus 11 români, 12 unguri și 10 sași numiți de împărat | |||||||
12 aprilie 1861 | America începe Războiul Civil American cunoscut sub numele de "Războiul de secesiune" | |||||||
ianuarie 1861 | are loc conferința națională de la Sibiu | |||||||
octombrie 1860 | Viena hotărăște restabilirea autonomiei Principatului | |||||||
24 ianuarie / 5 februarie 1859 |
adunarea îl alege ca domn pe Alexandru Ioan Cuza | Pusă în fața faptului împlinit înalta poartă recunoaște unirea doar pe perioada domniei lui Cuza | ||||||
5/18 ianuarie 1859 | adunarea îl alege ca domn pe Alexandru Ioan Cuza | |||||||
august 1858 | se recunoștea dreptul la unire dar cu domni separați cu titulatura de "Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești", se desființau rangurile boierești | adoptarea Convenției de la Paris | ||||||
aprilie 1858 | reuniunea de la Paris pentru stabilirea statutului intern și internațional al Principatelor (Franța, Rusia, Prusia și Sardinia erau pentru unire, Austria și Turcia erau împotriva unirii, Anglia avea o poziție ambiguă | |||||||
octombrie 1857 | Reuniunea adunării ad-hoc cere unirea principatelor | Reuniunea adunării ad-hoc cere unirea principatelor | ||||||
1857 | alegeri trucate pentru adunarea ad-hoc - rezultate în favoarea separatiștilor, alegeri anulate | alegeri pentru adunarea ad-hoc rezultate în favoarea unioniștilor |
Anglia susținea Înalta Poartă iar în Franța Napoleon al III-lea susținea unirea Principatelor | |||||
martie 1857 | Moare caimacamul Teodor Balș și este înlocuit de Niculae Vogoride | |||||||
1857 | revenirea în țară a revoluționarilor exilaților | |||||||
ianuarie 1857 |
sfârșitul ocupației austriece | începe războiului Crimeii | ||||||
vara 1856 | înființarea Comitetului Central Unionist | |||||||
iulie 1856 |
își începe domnia Teodor Balș ca și caimacam | își reîncepe domnia Alexandru D. Ghica ca și caimacam |
||||||
1856 | sfârșitul domniei lui Grigore Alexandru Ghica | sfârșitul domniei lui Barbu Știrbei | ||||||
1856 | Principatele trec sub garanția colectivă a celor șapte mari puteri europene (Franța, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria, Turcia, Anglia). Reintră în componența Moldovei județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad). | tratatul de la Paris | ||||||
1854 | începe ocupația austriacă | |||||||
1853 | începe ocupația rusească | începe războiul Crimeii | ||||||
1852 | Dumitru Brătianu crează termenul "România Mare" | |||||||
1851 | Principatele nu mai sunt sub ocupație militară turcească | |||||||
august 1849 | Trupele ungare capitulează în fața trupelor rusești la Șiria | |||||||
iulie 1849 | Avram Iancu rezistă încercărilor guvernului de la Budapesta de ai convinge să depună armele | |||||||
iunie 1849 | își începe domnia Grigore Alexandru Ghica | își începe domnia Barbu Știrbei | ||||||
iunie 1849 | își încheie domnia Mihail Sturdza | |||||||
mai 1849 | Convenția de la Balta Liman între țar și sultan | |||||||
martie 1849 | Comitetul Național Român este dispersat membrii acestuia se refugiază în Țara Românească | |||||||
martie 1849 | trupele austriece sunt gonite din țară și este ocupat Sibiul | |||||||
decembrie 1848 | forțele generalului Bem pătrund în Transilvania | |||||||
13/28 septembrie 1948 | în capitală intră trupele de cazaci ai generalului Lüders | |||||||
13/26 septembrie 1848 | bătalia de la Dealul Spirii (București) între detașamentele de pompieri și trupele lui Fuad-pașa | |||||||
1848 | comitetul național român instaurează administrația românească în județele din sudul Principatului | |||||||
august 1848 | redactarea de către Mihail Kogalniceanu a programului "Dorințele partidei naționale din Moldova" | guvernul de la Budapesta ordonă arestarea întregului comitet național român | izbucnește conflictul ungaro-austriac | |||||
vara 1848 | Reprimarea revoluției în Moldova | |||||||
iulie 1848 | trupele otomane trec dunărea la sub conducerea lui Suleiman-pașa | |||||||
15/28 iunie 1848 | adunarea de pe Câmpul de la Filaret conduse de frații Brătianu și Golescu | |||||||
13/26 iunie 1848 | Gheorghe Bibescu se refugiază la Brașov | |||||||
11/24 iunie 1848 | se răscoală Bucureștiul | |||||||
9/22 iunie 1848 | Proclamația de la Islaz | |||||||
29 mai 1848 | Proclamarea unirii Transilvaniei cu Ungaria | |||||||
5/18 mai 1848 | Constituirea Comitetului Național Român cu sediul la Sibiu | |||||||
3/16-5/18 mai 1848 | are loc adunarea de la Blaj prin care se cerea egalitate, folosirea limbii române în administrație și legislație, constituirea unei gărzi naționale românești, se lansează chemarea "noi vrem să ne unim cu țara" | dieta maghiară de la Pozsony proclamă egalitatea tuturor cetățenilor și emanciparea iobagilor, dar in cadrul unei Transilvanii anexate la Ungaria, în care se recunoștea o singură națiune și o singură limbă, cea maghiară. | ||||||
mai 1848 | textul programatic "Principiile noastre pentru reformarea patriei" | |||||||
27 martie 1848 |
Petiția de la hotelul Petersburg | |||||||
22 martie 1848 | maghiarii cer alipirea Principatului la Ungaria | |||||||
8/21 martie 1848 |
este hotărâtă Revoluția de la 1848 | este hotărâtă Revoluția de la 1848 | are loc răscoala de la Pesta | |||||
1844 | secularizarea parțială a averilor bisericești | |||||||
1843 | crearea societății secrete "Frăția" | |||||||
octombrie 1842 | își începe domnia Gheorghe Bibescu | |||||||
1842 | își încheie domnia Alexandru Ghica | |||||||
1842 | consistoriul de la Blaj protestează înpotriva decretării limbii maghiară drept limbă oficială a principatului | |||||||
1842 | a doua răscoală bulgarilor de la Brăila | |||||||
1841 | prima răscoală bulgarilor de la Brăila | |||||||
1840 | complotul organizat de Mitriță Filipescu | |||||||
1839 | complotul condus de Leonte Radu | |||||||
1838 | complotul organizat de Ion Cîmpineanu | |||||||
1838 | A.C Golescu-Albu și I. Câmpineanu fac din unirea celor trei principate cheia de boltă a programelor lor politice | |||||||
1838 | Regulamentul Organic modificat: nici o schimbare constituțională nu se poate adopta fără acordul curților suzerană și protectoare | |||||||
1835 | Regulamentul Organic modificat: nici o schimbare constituțională nu se poate adopta fără acordul curților suzerană și protectoare | |||||||
aprilie 1834 | își începe domnia Mihail Sturdza | |||||||
1833 | - legea lui Lenz (H. Fr. E. Lenz) - sistemul de mărimi electromegnetice (K.F. Gaus, W.E. Weber) 4 pag. 14 |
|||||||
1832 | Impunerea Regulamentului Organic | - "fenakistiscopul" demonstrează persistența imaginilor pe retină (J. Plateau) - introducerea imaginii "liniilor de forță" (M. Faraday) - stroboscopul (S.R. v. Stampfer) - generatorul electric tip dinam (hip. Pix II) - principiul telegrafului cu ace magnetice (P.L. Silling) 4 pag. 14 |
||||||
1831 | Impunerea Regulamentului Organic | Legea inducției electromagnetice (M.Faraday; J. Henry) 4 pag 14 |