semnvizual-128x127

Cunoașterea istoriei României și a vecinilor

1831-1918 - Vremea renașterii

   Provinciile Istorice Românești Situația internațională     Arta și Tehnica    
Data Basarabia Bucovina Moldova Țara Românească Dobrogea Transilvania
4 iunie 1920 se semnează Tratatul de pace de la Trianon prin care se stabilește traseul frontierei cu Ungaria  
29 noiembrie 1919 se semnează Tratatul de pace de la Neuilly prin care se stabilește traseul frontierei cu Bulgaria  
10 septembrie 1919 se semnează Tratatul de pace de la Saint Germain prin care se recunoaște apartenența Bucovinei la România  
1 decembrie 1918       este votată unirea Transilvaniei cu România și este numit un Consiliu Dirigent condus de Iuliu Maniu menit să conducă provincia până la integrarea în România    
28 noiembrie 1918 Consiliul Național Român votează unirea Basarabiei cu Regatul României          
16 noiembrie 1918     este proclamată mobilizarea generală, trupele române trec Carpații se declanșează conflictul dintre români și maghiari pentru controlul Transilvaniei    
noiembrie 1918       Consiliul prezidat de St. Cicio-Pop hotărește convocarea adunării de la Alba-Iulia    
13-15 noiembrie 1918       au loc tratative între Consiliului Național Român și Oszkar Jaszi reprezentantul Budapestei    
24 octombrie 1918     puterea este preluată de guvernul Coandă      
18 octombrie 1918       este citită în parlamentul de la Budapesta de către Vaida-Voievod în numele Consiliului Național Român declarația de dezlipire a Transilvaniei de Ungaria Iuliu Maniu concentrează 70000 soldați ardeleni va Viena sub comanda generalului A. Boieriu și a colonelului Vlad  
octombrie 1918       se inființează Consiliul Național Român    
7 mai 1918 Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu România   Se semnează Tratatul de pace de la București prin care România pierdea Dobrogea și o fâșie cu crestele Carpaților și 170 de sate, tratat care nu a apucat să fie ratificat în parlament.
Din punct de vedere economic țara era cu totul înfeudată Germaniei, care-și asuma controlul industriei, comerțului și finanțelor.
  trupele germane se apropie la 80 km de Paris  
5 Martie 1918     puterea este peluată de guvernul Marghiloman      
3 martie 1918     Moldova este complet încercuită   are loc pacea ruso-germană de la Brest-Litovsk prin care nemții pătrundeau în Ucraina  
martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România          
februarie 1918     guvernul Brătianu cedea zăputerea guvernului Averescu      
februarie 1918     guvernul Brătianu reia tratativele de pace las Focșani      
ianuarie 1918     Rusia rupe relațiile diplomatice cu România      
ianuarie 1918     România este curățată de trupele rusești conduse de Cr. Racovski ce subminau existența statului.      
ianuarie 1917 Republica Democratică Moldovenească își declară independența          
9 decembrie 1917     România semnează armistițiu      
3 decembrie 1917         Generalul Scerbacev propune germaniei un armistitiu.  
decembrie 1917 Sfatul Țării proclamă Republica Democratică Moldovenească în cadrul Federației Ruse          
octombrie 1917 se proclamă autonomia Basarabiei și se alage un Sfat al Țării ca a organ conducător          
toamna 1917         în Rusia cade guvernul Kerenski și se instaurează regimul bolșevic.  
vara 1917     trupele române obțin victoriile de la Mărăști și Mărășești      
3 aprilie 1917 se înființează Partidul Național Moldovenesc          
6 ianuarie 1917     trupele generalului Mackensen intră în București      
1-3 decembrie 1916     trupele Germano-Bulgare căștigă bătăliile de la Neajlov și Argeș      
noiembrie 1916     generalul Falkenhayn străpunge apararea peJiu și cucerește Craiova      
octombrie 1916     batalia pentru trecătorile Moldovei pe frontul de nord este câștigată de catre generalul E. Grigorescu. Germanii conduși de generalui Falkenhayn nu reușesc străpungerea Carpaților
generalul Averescu pierdeBranul și Predealul
     
octombrie 1916       Turtucaia, Silistra, Constanța și Cernavodă sunt cucerite de bulgari datorită nerespectării de către aliați a prevederilor din conveția militară și anume începerea ofensivei de la Sarrail, apărarea Dobrogei și sprijinireaarmatei române cu arme și muniții.      
1 septembrie 1916     trupele bulgare încep ofensiva de la sud      
14/27 - 15/28 august 1916     trupele române trec Carpații și vor cuceri repede Brașovul și regiunea secuiască oprindu-se în fața Sibiului    
1916     Partidul Social-Democrat se opune intrării României în război      
14/17 august 1916     se semnează două convenții de către Ion I.C. Brătianu și de reprezentanții Angliei, Franței, Italiei și Rusiei la București:
  • Tratatul Politic prevedea alipirea la România a Transilvaniei, Banatului și Bucovinei
  • Tratatul militar prevedea intrarea imediată în război împotriva Austro-Ungariei urmănd ca aliații să înceapă ofensiva generală rusă pe direcția câmpiei maghiare, ofensiva frontului de la Salonic împotriva Bulgariei, preluarea apărării Dobrogei de către trupele ruse și începerea unei aprovizionari ritmice cu arme și muniții a armatei române.
     
ianuarie 1916     se reiau discuțiileromâno-ruse la insistențele Franței și Angliei      
9 iulie 1915     Rusia acceptă toate revenicările cu condiția intrării României în război până la 5 septembrie 1915, dată considerată de Brătianu prea apropiată      
mai 1915     încep la Petersburg noi tratative româno-ruse: România (guvernul Bratianu) revendică Transilvania, Banatul și Bucovina în hotarele sale din 1775 - Rusia oferă numai Transilvania, Banatul fără Timișoara și Bucovina de sud      
februarie 1915     România și Italia semnează un acord de solidaritate în caz de atac      
10 Octombrie 1914     este înscăunat rege Ferdinand I (Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen)      
10 Octombrie 1914     moare Regele Carol I      
1 octombrie 1914     Rusia recunoaște dreptul României asupra Transilvaniei în schimbul neutralității și a intrării în război atunci când situația va fi prielnică    
toamna 1914     guvernul Brătianu incepe tratativele cu Antanta în vederea intrării în război și stabilirea condițiilor acestei participări      
3 august 1914     Consiliul de Coroană de la Sinaia hotărește păstrarea neutralității. Toți participanții susțin menținerea neutralității mai puțin Partidul Conservator prin P.P. Carp se pronunță penyru intrarea în război alaturi de Puterile Centrale.      
august 1914     Partidul Social-Democrat se pronunță împotriva participării țării la război și pentru neutralitate definitivă      
vara 1914     Liga Culturală își schimbă denumirea în  "Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor" Partidul Național găsește inacceptabile concesiile guvernului și rupe tratativele    
decembrie 1913     regele Carol declară ministrului Germaniei la București că din cauza politicii naționale austro-ungare "poporul român nu va merge alături de Austria în cazul unui război ... nu e suficient să avem tratate, trebuie ca acestea să fie și populare"      
1913     reînoirea tratatului cu "Tripla Alianță" tratatul a îngreunat ajutorul pe care putea să-l acorde regatul român pe față românilor ardeleni tratatul a adus unele beneficii pe piața Europei centrale  
10 august 1913     se semnează  Pacea de la București România anexeză Cadrilaterul      
1913       contele Tisza prim-ministru dualist propune începerea unor tratative pentru îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare.    
1909     Ion I.C. Brătianu este ales președinte al Partidului Național Liberal   prințul moștenitor Wilhem raporta Berlinului ca "în caz de război, România va refuza în cel mai bun caz să-și îndeplinească obligațiile de aliat, dacă nu se va decide chiar de a se alătura părții adverse"  
1908     se cere deschis în parlament renunțarea la alianța cu Puterile Centrale      
31 august 1907         Franta, Marea Britanie și Rusia formează "Antanta" (EN)  
1907         Marea Britanie și Rusia semnează un tratat  "Antanta Anglo-Rusă" (EN)  
1907       Legea Appónyi a impus limba maghiară în dauna limbilor naționalităților conlocuitoare    
1905       Partidul Național renunță la atitudinea pasivă obține la alegeri 8 deputați români care alatuit de un sârb și un slovac au alcătuit un club parlamentar an naționalităților    
8 aprilie 1904         Marea Britanie și Franța semnează "Antanta cordială"  
1903       a fost interzisă publicația "Tribuna" ziarul partidului Național Român    
1902     reînoirea tratatului cu "Tripla Alianță"      
1896       a fost interzisă conferința națională a Partidului Național    
1896       lefea Bámffy hotărește maghiarizarea numelor satelor și orașelor    
1895       românii, sârbii și slovacii alcătuiesc congresul naționalităților    
1892       este redactat "Memorandumul"    
1892     reînoirea tratatului cu "Tripla Alianță"   Franța și Rusia semnează  "Alianța Franco-Rusă" (EN)  
15 septembrie 1890     se înființează la București "Liga Culturală"      
18-30 octombrie 1883     Guvernul liberal condus de I.C Brătianu semnează un tratat cu "Tripla Alianță" prevederile acestuia au ramas secrete fiind cunoscute numai de primii miniștrii      
1883         Germania, Austroungaria și Italia formează "Tripla Alianță"  
1881       Este constituit Partidul Național Român din fuziunea clor două ramuri deja create. Poziția partidului a fost una pasivă boicotând alegerile pentru parlamentul de la Budapesta.    
1881      este proclamat regatul      
1880     este constituit formal Partidul Conservator cu organ de presă "Timpul"      
1880     Este inființată Banca Națională      
1879         Germania semnează un tratat secret cu Austro-Ungaria  
1879     este promulgată legea învățământului      
1878     sunt promulgate legi privind responsabilitatea ministerială, organizarea comunelor, organizarea armatei      
1878       a fost promulgată legea privind delictul de agitație contra națiunii    
1878 România pierde județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad)   României îi sunt recunoscute  Dobrogea și Delta Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor.      
 3 martie 1878           Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman de la San Stefano ce prevedea înființarea unui stat Bulgar autonom  
10/22 mai 1877     prin lege s-a încetat plata tributului către Poarta Otomană        
9/21 mai 1877     proclamarea independenței și începerea Războiului de Independență a României        
24 iulie 1876     începe guvernarea lui Ion Brătianu cu Mihail Kogălniceanu la externe      Războiul din Orient apărea ca inevitabil  
1875     constituirea formală a partidului liberal        
 1874            
 Franța este creată "Société anonyme des artistes peintres, sculpteurs et graveurs" de către  Claude Monet, Auguste Renoir, Alfred Sisley, Camille Pissarro, Edgar Degas, Pierre Prins și Berthe Moriso 3 pag. 72
1871   în Bucovina sub ocupație austriacă A. D. Xenopol declară marea unire inevitabilă          
24 martie 1871     începerea guvernării conservatoare sub Lascăr Catargiu        
1871     constituirea sub formă de club a Partidului Conservator cu sediul central la Iași        
martie 1869         constituirea la Miercurea a unui Partid Național Român prezidat de I. Măcelariu    
februarie 1869         constituirea în Banat a unui Partid Național Român sub conducerea lui Al. Mocioni    
15 mai 1868         este făcut public "Pronunciamentul de la Blaj" o precisă propunere a programului național prin care se cerea restabilirea autonomiei Principatului    
1868         sunt promulgate un rând de legi școlare    
1868         este promulgată legea naționalităților care recunoștea o singură națiune în stat cea maghiară    
februarie 1867         este convocată o nouă Dietă la Budapesta care a restabilit constituția din 1848, a anulat autonomia Principatului și a proclamat unirea sa cu Ungaria    
1866            în urma bătăliei de la Königgrätz este constituit dualismul Austro-Ungar  
iunie 1866     venirea la domnie al lui Carol de Hohenzollern     Carol de Hohenzollern era susținut de Napoleon al III-lea și de Otto von Bismark   
iunie 1866     adoptarea unui noi constituții ce instituționaliza regimul parlamentar modern bazat pe alegeri periodice        
1866     oferirea coroanei lui Filip de Flandra acesta refuză        
11/24 februarie 1866     Alexandru Ioan Cuza abdică și părăsește țara        
1865     noi coduri penale, civile și de procedură penală   Viena anulează legislația Dietei de la Sibiu și Convocă una la Cluj    
1864     o nouă constituție "Statut dezoltător Convenției din 1/14 august 1858"        
mai 1864      promulgarea legii agrare ce privea împroprietărirea clăcașilor cu despăgubire pe loturile care le aveau în folosință        
mai 1864     suspendarea corpului legiuitor și arogarea de către Cuza de puteri depline și guvernare prin legi și decrete        
decembrie 1863     este adoptată legea secularizării averilor mânăstirești        
octombrie 1863     constituirea unui guvern liberal sub coducerea lui Mihail Kogălniceanu        
iunie 1862     Asasinarea lui Barbu Catargiu        
ianuarie 1862     constituirea primului guvern unic  al României de orientare conservatoare condus de Barbu Catargiu        
ianuarie 1862     guvernul demisionează guvernul demisionează        
26 octombrie 1861           Dieta adoptă legea egalei îndreptățiri a națiunii române    
1861           este constituită o nouă Dieta ce cuprindea 48 deputați români, 44 deputați maghiari, 32 deputați sași plus 11 români, 12 unguri și 10 sași numiți de împărat    
 12 aprilie 1861              America începe Războiul Civil American cunoscut sub numele de "Războiul de secesiune"  
ianuarie 1861           are loc conferința națională de la Sibiu    
octombrie 1860           Viena hotărăște restabilirea autonomiei Principatului    
24 ianuarie
/ 5 februarie
1859
      adunarea îl alege ca domn pe Alexandru Ioan Cuza     Pusă în fața faptului împlinit înalta poartă recunoaște unirea doar pe perioada domniei lui Cuza  
 5/18 ianuarie 1859     adunarea îl alege ca domn pe Alexandru Ioan Cuza          
august 1858     se recunoștea dreptul la unire dar cu domni separați cu titulatura de "Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești", se desființau rangurile boierești     adoptarea Convenției de la Paris  
aprilie 1858             reuniunea de la Paris pentru stabilirea statutului intern și internațional al Principatelor (Franța, Rusia, Prusia și Sardinia erau pentru unire, Austria și Turcia erau împotriva unirii, Anglia avea o poziție ambiguă  
octombrie 1857     Reuniunea adunării ad-hoc cere unirea principatelor  Reuniunea adunării ad-hoc cere unirea principatelor        
1857     alegeri trucate pentru adunarea ad-hoc - rezultate în favoarea separatiștilor, alegeri anulate alegeri pentru adunarea ad-hoc
rezultate în favoarea unioniștilor
    Anglia susținea Înalta Poartă iar în Franța Napoleon al III-lea susținea unirea Principatelor  
martie 1857     Moare caimacamul Teodor Balș și este înlocuit de Niculae Vogoride          
1857       revenirea în țară a revoluționarilor exilaților        
ianuarie
1857
    sfârșitul ocupației austriece     începe războiului Crimeii  
vara 1856       înființarea Comitetului Central Unionist        
iulie
1856
    își începe domnia Teodor Balș ca și caimacam  își reîncepe domnia
Alexandru D. Ghica ca și caimacam
       
1856     sfârșitul domniei lui Grigore Alexandru Ghica  sfârșitul domniei lui Barbu Știrbei        
1856     Principatele trec sub garanția colectivă a celor șapte mari puteri europene (Franța, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria, Turcia, Anglia). Reintră în componența Moldovei județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad).     tratatul de la Paris  
1854     începe ocupația austriacă    
1853     începe ocupația rusească începe războiul Crimeii  
1852       Dumitru Brătianu crează termenul "România Mare"        
1851     Principatele nu mai sunt sub ocupație militară turcească        
august 1849           Trupele ungare capitulează în fața trupelor rusești la Șiria    
iulie 1849           Avram Iancu rezistă încercărilor guvernului de la Budapesta de ai convinge să depună armele    
iunie 1849      își începe domnia Grigore Alexandru Ghica  își începe domnia Barbu Știrbei        
iunie 1849     își încheie domnia Mihail Sturdza          
mai 1849     Convenția de la Balta Liman între țar și sultan        
martie 1849           Comitetul Național Român este dispersat membrii acestuia se refugiază în Țara Românească    
martie 1849           trupele austriece sunt gonite din țară și este ocupat Sibiul    
decembrie 1848           forțele generalului Bem pătrund în Transilvania    
13/28 septembrie 1948        în capitală intră trupele de cazaci ai generalului Lüders        
13/26 septembrie 1848       bătalia de la Dealul Spirii (București) între detașamentele de pompieri și trupele lui Fuad-pașa        
1848           comitetul național român instaurează administrația românească în județele din sudul Principatului    
august 1848     redactarea de către Mihail Kogalniceanu a programului "Dorințele partidei naționale din Moldova"     guvernul de la Budapesta ordonă arestarea întregului comitet național român izbucnește conflictul ungaro-austriac  
vara 1848     Reprimarea revoluției în Moldova          
iulie 1848       trupele otomane trec dunărea la sub conducerea lui Suleiman-pașa        
15/28 iunie 1848       adunarea de pe Câmpul de la Filaret conduse de frații Brătianu și Golescu        
13/26 iunie 1848       Gheorghe Bibescu se refugiază la Brașov        
11/24 iunie 1848       se răscoală Bucureștiul        
9/22 iunie 1848       Proclamația de la Islaz        
29 mai 1848           Proclamarea unirii Transilvaniei cu Ungaria    
5/18 mai 1848           Constituirea Comitetului Național Român cu sediul la Sibiu    
3/16-5/18 mai 1848           are loc adunarea de la Blaj prin care se cerea egalitate, folosirea limbii române în administrație și legislație, constituirea unei gărzi naționale românești, se lansează chemarea "noi vrem să ne unim cu țara" dieta maghiară de la Pozsony proclamă egalitatea tuturor cetățenilor și emanciparea iobagilor, dar in cadrul unei Transilvanii anexate la Ungaria, în care se recunoștea o singură națiune și o singură limbă, cea maghiară.  
mai 1848     textul programatic "Principiile noastre pentru reformarea patriei"          
27 martie
1848
    Petiția de la hotelul Petersburg          
22 martie 1848           maghiarii cer alipirea Principatului la Ungaria    
8/21 martie
1848
    este hotărâtă Revoluția de la 1848 este hotărâtă Revoluția de la 1848      are loc răscoala de la Pesta  
1844     secularizarea parțială a averilor bisericești          
1843     crearea societății secrete "Frăția"        
octombrie 1842           își începe domnia Gheorghe Bibescu        
1842       își încheie domnia Alexandru Ghica        
1842           consistoriul de la Blaj protestează înpotriva decretării limbii maghiară drept limbă oficială a principatului    
1842       a doua răscoală bulgarilor de la Brăila        
1841       prima răscoală bulgarilor de la Brăila        
1840       complotul organizat de Mitriță Filipescu        
1839        complotul condus de Leonte Radu        
1838       complotul organizat de Ion Cîmpineanu        
1838       A.C Golescu-Albu și I. Câmpineanu fac din unirea celor trei principate cheia de boltă a programelor lor politice        
1838       Regulamentul Organic modificat: nici o schimbare constituțională nu se poate adopta fără acordul curților suzerană și protectoare        
1835     Regulamentul Organic modificat: nici o schimbare constituțională nu se poate adopta fără acordul curților suzerană și protectoare          
aprilie 1834     își începe domnia Mihail Sturdza
 

 
 1833                - legea lui Lenz (H. Fr. E. Lenz)
- sistemul de mărimi electromegnetice (K.F. Gaus, W.E. Weber) 4 pag. 14
1832  

Impunerea Regulamentului Organic        - "fenakistiscopul" demonstrează persistența imaginilor pe retină (J. Plateau)
- introducerea imaginii "liniilor de forță" (M. Faraday)
- stroboscopul (S.R. v. Stampfer)
- generatorul electric tip dinam (hip. Pix II)
- principiul telegrafului cu ace magnetice (P.L. Silling) 4 pag. 14
1831     Impunerea Regulamentului Organic          Legea inducției electromagnetice (M.Faraday; J. Henry) 4 pag 14

3 - "David & Goliath", Malcom Gladwell, ed.Penguin Books, Londra, Marea Britanie, 2014
4 - "Agenda radioelectronistului", ed. II-a, Nicolae Drăgulănescu, ed. Tehnică București, 1989